comentarii biblice

Ekklesia college
Dan Miclea

Seattle
Evanghelia crucii, nebunie sau putere?

Multi oameni in ziua
de azi se intreaba care ar fi o solutie in cautarea fericirii , si daca ar fi o
solutie prin spiritualitate ,poate aceasta spiritualitate ( credinta) sa
excluda pe Hristos si  pe El
rastingnit.Am observant in secolul  xxi cum
marea majorite din populatie cauta sa-si fabrice o credinta care: le convine,
se conformeaza mediului lor de viata , o religie care ii ridica pe calea
mandriei pesonale, care le permite un stil de viata pacatos, si nu ar promite
nici o zi a judecatii. O religie care sa excluda pe Isus si pe El rastignit, si
un Dumnezeu care sa iubesca dar sa nu judece.Omenirea in secolul acesta
apeleaza la metode de ioga sau chiar filozofii si explicatii filozofice in
cautarea unor altor alternative. In cartea Corinteni,locuitorii Corintului se
confruntau cu aceleasi probleme si Pavel le scrie o scrisoare in ai ajuta sa
inteleaga voia lui Dumnezeu.Sa privim
impreauna la cateva puncte atinse de Pavel in scrisoarea lui  din 1 Corinteni cap 1 ver . 18-25.

“Fiindca propovaduirea  crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe
calea pierzarii,dar pentru noi ,care suntem pe calea mantuirii ,este puterea
lui Dumnezeu.” 1 Corinteni 1:18.

Apostolul Pavel in
scrisoarea scrisa catre Corinteni ( 1 Corinteni 1:18-25) incearca sa faca
lumina acestor oamneni care erau in biserica din Corint. Daca privim in
interiorul vietii corintenilor am putea vedea cateva influente care le aveau
oamenii acestia din partea curentului Greco-Roman.Libertatea religioasa care
era in Corint asigura locuitorilor lor mai multe altare religioase din cultura
greaca si romana. Grecii fiind renumiti in domeniul filozofic si avand un bun
bagaj de informatii si vorbire filozofica, ofereau oamenilor o sansa printr-o
intelepciune pamanteasca. Pavel  in
versetul 17  precizeaza ca: „a venit sa
predice evanghelia nu cu intelepciunea vorbirii ca nu cumva crucea lui Hristos
sa fie facuta zadarnica” si se explica chiar daca ar fi venit cu mesaje si
argument  alese de cei din lume nu l-ar
fi crezut si ca  lumea considera crucea
ca o nebunie sau un „non sens”. Propovaduirea crucii  (cuvantul crucii- o logos tou strarou) are
sens numai pentru cei ce sunt pe calea mantuirii, iar propovaduirea crucii nu
depinde de iscusinta vorbitorului ci de puterea lui Dumnezeu.

In  perioada aceea impartirea lumii era facuta in
context istoric in :Greco-romani  si
barbari, din context iudaic impartirea era in taiati imprejur(circumciti) si ne
taiati imprejur (necircumciti) din perspectiva lui Pavel omenirea era impartita
in :cei ce sunt pe calea pierzarii (greaca- apolumenoi) si cei ce sunt pe calea
mantuirii (greca-sozomenoi). In teologia lui Pavel crucificarea si invierea lui
Hristos marcheaza schimbarea veacurilor , atunci Dumnezeu a judecat si
condamnat “veacul cel vechi” cei care apartin veacului acestuia se duc  in pierzare vesnica odata cu veacul lor. Prin
mantuirea adusa de Christos  prin
crucificarea si inviera lui  a fost
instaurat : ”veacul cel nou”cei mantuit apatinand acestui “veac nou” si urmeaza
ca acest veac sa triunfe in final. “Caci este scris:”voi prapadi intelepciunea celor
intelepti si voi nimicii priceperea celor priceputi”1 Cornt
1:19” intr-o traducere libera” voi distruge intelepciunea celor
intelepti ,si voi nimicii priceperea celor priceputi” Pavel citeaza  din Isaia 29:14  prin aceasta aratand ca Dumnezeu  a hotarat
cu mult dinainte sa rastoarne intelepciunea si priceperea umana, modul
prin care Dumnezeu prapadeste
intelepciunea umana este chiar” mesajul crucii”.

Evanghelia crucii
rastoarna orice logica si intelepciune umana, al intelege pe Dumnezeu intre
limitele noastre umane nu este numai un nonsens ,sau o nebunie  ci o idolatrie, prin sensul ca il prezentam
pe Dumnezeu  in icoana propriei noastre existente.

“unde este
inteleptul?unde este carturarul?unde este vorbaretul veacului acestuia?n-a
prapadit Dumnezeu intelepciunea lumii acestea?”1 Corinteni
1:20” Aceasta expresie vizeaza cele trei categori de oameni care se
considerau intelepti in acea vreme:fiozofii (inteleptul),carturarii( cei care
scriau si erau experti in lege) si oratorii(vorbaretul acestui veac)

“Caci intrucat lumea
,cu intelepciunea ei ,n-a cunoscut pe Dumnezeu in intelepciunea lui
Dumnezeu,Dumnezeu a gasit cu cale sa mantuiasca pe credinciosi prin nebunia
propovaduirii crucii.” Intelepciune
lumii decazute nu-l poate cunoaste pe Dumnezeu (romani
1:18-31).Cunoasterea lui Dumnezeu este posibila
numai prin revelatia  divina
originara in Dumnezeu, mediata prin Duhul Sfant si manifestata  in Hristos. Cuvantul  „kerygma”(proclamare)se refera nu atat la
actiunea propovaduirii ,cat la continutul propovaduirii in Hristos
rastigmit.Scopul revelatiei lui Dumnezeu este mantuirea omenirii .Dumnezeu e
cel care initiaza mantuirea. Mantuirea vine prin credinta si cunoasterea unui Christos
rastignit. Greutatea acestui verset consta in deductia ca mantuirea nu este
posibila prin intelepciunea omului,ci prin” propovaduirea nebuniei crucii”.

„Iudeii  intr-adevar ,cer minuni si grecii cauta
intelepciune,dar noi propovaduim pe Christos
cel rastigit care pentru iudei este o pricina de potignire si pentru
neamuri –o nebuinie,dar pentru cei chemati –fie iudei,fie greci –este puterea
si intelepciunea lui Dumnezeu.”v 22-24

Cum aminteam si
anterior Pavel caracterizeaza pe cei „de pe calea pierzarii”in doua categorii
reflectata prin modul de religiozitate umana:iudei si greci, reprezentand doua
forme elementare de idolatrie.

Iudeii  cat si grecii vor sa impuna lui Dumnezeu sa se
manifeste potrivit conceptului lor de ce inseamna Dumnezeu, iar cu alte cuvinte
ei cred ca Dumezeu s-ar supune criteriilor stabilite fie de greci fie de iudei
pentru a crede ca este Dumnezeu. Iudeii
erau obisnuiti sa „ceara minuni”,s-au obisnuit cu Dumnezeu care a
intervenit in istoria lor intodeauna. Iudeii vroiau sa limiteze suveranitatea
lui Dumnezeu la experientele lor din trecut.

Pe de alta parte
grecii cautau intelepciunea prin filozofie.Filozofie-iubire de intelepciune
(philo-a iubi; sophia-intelepciune) grecii incercau in al definii pe Dumnezeu
drept ratiune absoluta logica si rationala.

Contradictor  ideii iudeilor si a grecilor (minuni si
intelepciune),mesajul evangheliei este concentrat intr-un Cristos rastignit.Chiar
daca ar putea sa isi manifeste puterea prin intelepciune si minuni, Dumnezeu
alege sa isi descopere dumnezeirea prin ceea ce oamnenii numesc „slabiciune  si nebunie”. Sa explicam de ce  iudeii si grecii credeau aceasta
:slabiciune  si nebunie”. Iudeii asteptau
un Mesia care inseamna  putere,glorie
triunf iar pentru ei crucificarea a insemnat :slabiciune,suferinta ,infrangere.Pentru
iudei faptul ca Mesia a fost crucificat este si acum o ofensa suprema.Propovaduirea
unui Cristos crucificat pe lemn  potrivit
Deuteronomi 21:23 (cel care era spanzurat pe lemn  trebuia ingropat in aceeasi zi ca sa nu
spurce tara daca era lasat peste noapte pe lemn) reprezenta o ofensa inaintea
lui Dumnezeu ,chiar din acest motiv au avut o manie impotriva lui Pavel  prezentand un
Cristos rastignit. Aceasta manie
(mania sfanta)crezand ca prin aceasta il apara pe Dumnezeu.

Pentru greci un fiu
de Dumnezeu rastignit  nu era de
conceput. Grecii credau ca un fiu de Dumnezeu trebuia sa fie primit cu
aclamatii si respect si nu sa  se lase pe
sine rastingnit si coborat la cea de mai jos moarte (moarte pe Cruce)

Pentru cei
chemati(cei mantuiti),cei ce cred intr-un Christos rastignit  este puterea lui Dumnezeu.Actiunea aceasta a
lui Dumnezeu reprezinta (dragoste,dreptate ,sfintenie) Ioan 3:16 „ fiindca atat
de mult a iubit Dumnezeu lumea ca a dat pe singurul Lui Fiu….”

„caci nebunia lui
Dumnezeu ,este mai inteleapta decat oamenii ,si slabiciunea lui Dumnezeu este
mai tare decat oamenii” v 25

Dumnezeu nu are
trebuinta sa se consulte cu oamenii in vederea mantuirii omenilor si de a afla
solutii pentru aceasta.Nu il putem invata pe Dumnezeu ce sa faca si cum sa
actioneze.Prin rastignirea lui Cristos primim putrere de a trece in viata cu El.

Cum spuneam si la
inceput adevarata fericire nu se gaseste in ceva ce exclude propovaduirea
crucii ci o acceptare definitiva  a unui
Cristos rastignit , a unui Dumnezeu care isi arata dragostea prin aceasta. Un
Dumnezeu care prin importanta crucificarii schimba vietiile oamenilor, iarta
pacatele , reabiliteaza familiile  si
transforma la o viata noua ,pregatindu-le un loc in cer.

Ce intelept ar fi sa
aceeptam un asemnea Dumnezeu.

Introducere in Noul Testament

Evanghelia dupa Matei

Despre autor:

Conform bibilie cand Isus ii face chemarea la Matei  statea intr-un loc de colectat taxa (vama) ,(Matei9:9)  colectand taxa pentru Heros Antipas,si acest loc fiind intr-un loc comerical de 4 mile (6.4 km) de la Capernaum.Din scrierile biblice( Matei  9:1,7,10 4:13) locul cu vama ar fi fost aprope de Marea Galileii  de pe vremea cand Irod lua taxe si de la pescari.Din evanghelia lui  (9:9) vedem ca numele lui ar fi Matei dar,Marcu si Luca il descriu ca fiind(Levi fiul  lui Alfeu)(Marcu 2:14) Ocupatia lui de a colecta taxa implica faptul sa poata sa scrie si sa descrie faptele vazute si observare pe teren,aceasta facandu-l  sa scrie cu usurinta si viata lui Isus . Atributul de vames poate fi si o nota pesonala a autorului de a arata cat de pacatos a fost.

Locul scrierii:

Evanghelia dupa Matei a fost scrisa foarte probabil in Palestina pentru crestinii Iudei. Acest lucru este in orice  caz afirmat de cele mai vechi informatii bisericesti.Astfel Papid ,un episcope in Asia Mica  un ucenic al lui Ioan , relateaza in jurul anului 125 d.Cr. ca; Matei ar fi scris Evanghelia in Limba ebraica un lucru care are sens numai daca exista o biserica cunoscuta drept preponderant iudaica. Acelasi lucru este relatat si de Irineu  episcop de Lyon. In jurul anului 18 d.cr. Fapt ca evanghelia a fost scrisa in Iudea este atestat de cele mai vechi prologuri ale Evangheliilor (160-180 d.cr.) si de Origen ca 230 d.Cr. Evanghelia insa-si indica scrierea ei in palestina si in cadrul bisericii iudeo-crestine. Limbajul evidenteaza cu claritate comtextul lingvistic simetic. Spre deosebise de Marcu,Matei nu trebuie sa explice regulile de curatare. Numai Matei relateaza cuvintele lui Isus despre darea la templul (numai crestinii iudei erau interesati de aceasta taxa Matei 17:24).Numai Matei abirdeaza formule iudaice de juramant din (Matei 23:14)  ”daca jura cineva pe templul nu este nimic ,dar daca jura pe aurul Templului ,este legat de juramantul lui”  Un lucru care era de asemena important numai pentru crestinii Iudeii . Nicaieri nu este atat de acentuata referirea la Vechiu Testament si aceasta indica Palestina si cititorii crestini iudaici. Faptul ca Matei reda afirmatiile fundamentale ale lui Isus despre lege sau despre carturari (matei 5:17;13:51:23:34 ) ”de aceea ,iata ,va trimit prooroci ,intelepti si carturari.Pe unii din ei I veti omori si rastigni,pe altii I veti bate  in sinagogile voastre si –I veti prigoni din cecate in cetate.”

Data scrierii

Evanghelia dupa Matei este probabil si cea mai veche Evanghelie a Noului Testament . Acest lucru este atestat in orice caz rar a unanimitate de biserica veche (Papis,Irineu,Prologurile cele mai vechi  Evangheliilor,canonul muratori,Clement Alexandrium,Origen) ordinea actuala a evangheliilor (Matei,Marcu,Luca ,Ioan) corespunde probabil cu vechimea Evangheliilor. Daca evanghelia este scria pentru crestinii iudei din Palestina ,atunci si aceasta este un indiciu pentru vechimea iei. Dupa razboiul din 66-73  D.cr.dintre romani si iudei, cel mult in Galilea au mai existat grupuri mai mari de crestini iudei. Prin urmare ,evanghelia trebuia sa fi fost scrisa inainte de anul 66 d,cr. Irineu care a putut sa se informeze din vechea traditie a Scolii Ioanite si care a fost el insusi  din Asia Mica, mentioneaza chiar o data si mai exacta pentru scrierea Evangheliei” Pe vremea cand Petru si Pavel propovaduiau Evanghelia  in Roma”stiind ca petru a murit ca martir  in 64 D.CR.   si ca Pavel a lucrat in Roma intre anii 61-63 D.CR. (Fapte 28:30) perioada scrierii evangheliei  dupa Matei  ar fi aproximativ anul  60 D.Cr.conform Matei 12;5 templul din Ierusalimmai exista inca,prin urmare evanghelia dupa Matei n-a fost scrisa in nici un caz dupa anul 70 d.Cr.

Destinatarii si teme majore.

Destinatarii evangheliei sant in primul rand evreii  ( Fapte 11:19)

Tema principala este dazvaluirea faptului ca Isus  este Mesia,Imparatul din profetiile iudaice,:

Emanuel  (Matei 1:22-23);locul nasterii ( 2:5-6);  chemarea din egipt; (2:15) taierea pruncilor (2:17-18);

Nazarinen  2:23.

Temele majore:

Nasterea lui Isus cap 1-3

Ispitirea lui Isus cap 4

Predica de pe munte a lui Isus cap 5-7

Minunile si invataturile lui Isus cap 8-12

Pildele lui Isus cap 13

Taierea capului lui Ioan Botezatorul cap 14

Puterea lui Isus de a tine in control fortele natural si bolile cap 15

Isus vorbeste despre suferintele si slava sa cap 16

Pricipiile imparatiei lui Dumnezeu  cap 18-20

Intrarea triunfatoarea in Ierusalim,pilde si profetii cap 21-22

Mustrarea conducatorileo religiosi cap 23

Isus vorbeste despre lucrurile viitoare cap 24-25

Tradarea,arestarea,judecata si rastignirea lui Isus cap 26-27

Invierea si inaltarea lui Isus cap 28

Matei 5:1 predica de pe munte,fericirile

In ceea ce priveste Predica de pe munte sputem spune ca ea face parte din inceputul lucrarii mantuitorului. Pentru aceasta avem  doua argumente  care ne permit afirmatia aceasta. Primul argument  ne ete dat chiar de Matei  in 9:35 ,unde la finalul prezentarii cuvintelor si minunilor  lui Isus el repeat aproape  cuvant cu cuvant 4:23 –cu alte cuvinte, in 4:24 si 9:35 este  vorba  despre aceeasi perioada de timp. Al doilea argument  provine  de la Luca: el prezinta in cap.6  predica de pe munte  tot  la inceputul lucrarii lui Isus. Un ultim argument reiese  din comparatia  cu evanghelia  dupa  Ioan ,care in unele privinte ar putea sa reprezinte  polul opus al evangheliei dupa  Matei. Temele expuse in predica sunt: porunca cea noua, Isus calea la Tatal, Duhul Sfant ca si reprezentant al Isus,  darul pacii lui Isus, Isus viata,  dragostea lui Isus,  ura luminii, lucrarea Duhului,  inaltarea si revenirea lui isus, rugaciunea de mare preot. Este cat se poate de clar ,ca ceasul lucrarii  indica  la predica de pe munte  o alta ora decat la discursurile de despartire  din evanghelia dupa  Ioan.  In cadrul “predicii de pe munte” deosebim doua parti principale: intelegerea corecta a voii lui Dumnezeu (5:17-48) si evlavia adevarata  si evlavia falsa (6:1-7:20).  Aceste doua parti sunt precedate  de imaginea ucenicilor ca uramsi a lui Isus. (5:3-16) incheierea este  formata de avertizmanul dat de  Isus  printr-o pilda si de descrierea reactiei ascultatorilor (7;21-29)

In  introducere  putem observa stilul de gandire a lui Matei ,aspectul neasteptat a lui Isus se evidentiaza puternic. In loc sa sporeasca  multimea de oameni  sau sa formeze  multimi pentru o actiune , Isus se departa de multime. ( Cand a vazut  Isus noroadele , S-a  suit pe munte :si dupa  ce a sezut  jos,ucenicii  Lui  s-au  apropiat de El  Matei 5:1) .  Aceasta  atitudine a lui Isus se evidentiaza  si mai puternic  in Ioan 6:15 “Isus ,fiindca  stia  ca au de  gand  sa vina  sa-l  ia cu sila ca sa-l faca imparat, S-a  dus iarasi  la munte, numa El singur” . dar  si Marcu  1:35  si urm 1;45 si Luca 6:12  relateaza in mod asemanator. Intalnim aici  un Isus care este contrariu  unui agitator  sau al unui demagog. El  nu vrea sa se lase inaltat de aclamatiile multimii ,ci vrea sa-I  aduca pe oameni intr-o relatie cu Dumnezeu. Isus este deosebit de preocupat sa mi fie confundat cu falsii Meisa: in Fapte 5:36 si urm exista doua exemple de astfel de persoane.  Matei spune ca Isus sa suit pe munte. Acest indiciu corespunde cu pilda din ver 14. . Obiceiul des practicat de Isus sustine aceasta afirmatie. Daca analizam textul din Luca putem vedea ca  in( 6:17-19) constiuie unul asa numitele rezumate ,in timp ce la” fericirile” din Luca  si la cuvantarea ulteriora lipseste localizarea. Matei  ne informeaza cu mai multa exactitate si nu exista nici un motiv sa ne indoim de faptul ca Isus si-a prezentat invatatura pe munte. Multi comentatori sustin ca Isus a tinut “predica pe un munte”  o data si intr-un loc anume, aceasta fiind sustinuta de spusele lui Matei  (8:1  Cand sa pogorat Isus de pe munte)”. Prima impresie este ca avem de a face cu o singura predica .Lungimea predicii nu constituie o obiectie in acest sens.  Invatatura lui Isus trebuia invatat pe de rost ,sub forma de maxime ca de exemlu rugaciunea :”tatal nostrum”- si toata predica de pe munte cuprinde numai maxime. A a doua parere este ca predica de pe munt s-ar fi fost sustinuta in diferite ocazii nu neaparat toata pe munte. Luca in 6:20-49  relateaza numai parti ale predicii. Prin urmare in (Matei 9:36) Matei incepe o noua perioada a istoriei vietii lui Isus, in afara de capitolele 5-7 nu se mai relateaza nici o alta invatatura a lui Isus in prima perioada a lucrarii sale. A alta parte afirma ca o cuvintare mai mare a lui Isus din invatatura aceasta a fost tinuta,iar Matei a adunat toata invatara impreuna  cu alte invataturi si a pus-o ca fundament la principiilor de baza in predica lui isus.”

“Apoi a inceput sa le vorveasca si sa -I invete astfel” .(ver2)

Trebuie sa facem deosebire intre a invata si a predica ,si textul original face o deosebire clara intre acesti doi termini .Literal” a predica” inseamna  “a proclama”si inseamna a face decunoscut o peroana sau un eveniment. Intr-un sens mult mai restrains inseamna  “a evangheliza sau a misiona” . A invata in schimb inseamna prezentarea voii lui Dumnezeu pe baza sfintei Scripturi. Trebuie observant ca si locul are o deosebita importanta ,cateva versete inaite il gasim pe Isus in sinagoga,iar acuma este pe munte cu ucenicii(in afara multimilor) .In sinagoga Isus trebuia sa respecte pasajele citate si  nu poate sa le vorbeasca numai ucenicilor.Pe munte Iisus este mai liber sa explice ideeile importante pe care le alege singur si poate sa-si slujeasca ucenicii in mod special. Cum spuneam anterior se pare ca Isus isi ia timp sa invetete pe ucenici lui aceste pasaja pe de prost tinind cont ca  in traditia iudaica ara interzis sa scri pe manuscrise tadita orala,(spusele oamneilor),aceasta pentru primele doua secole.Expresia  “apoi a inceput sa vorbeaca” sublineaza in mod solemn importanta discursului (fapte 8:35: 10-34)expresia mai este inca marcata de caracteristicile narrative  Aramaic-ebraice.

Fericirile –chemarea provocatoare la ucenicie Matei 5:3-12

Cuvantul fericire apare de noua ori in acest pasaj,de la acest cuvant cu care incep aceste propozitii scurte derivarea cuvantul de fericit. In limba greaca (macarias) in limba ebraica (ashrei). Cea mai fregventa exlicatie este ca Evanghelia incepe cu comunicarea promisiunii si nu cu pronuntrea legii. In cazul de fata evanghelia lui Isus se deosebeste de toate celelalte religii omenesti  care cuvantul de inceput il  au “Trebuie”.

Insa afirmatia lui isus contine  fara indoial o cerinta indirecta:”cine este sarac in duh,este fericit” etc. Apar astfel si conditiile prin a caror implinire ajungem sa ne bucuram in Imparatia lui Dumnezeu. Isus nu spune: “voi sunteti fericiti ,pentru ca sunteti saraci in duh,”etc. Daca ne uitam la comparatia  lui Luca  el complecteaza cele patru fericiri cu “voi”-:”ferice de voi”, si aceasta  se arata ca ascultatori sunt provocati sa se decida pentru o forma sau alta de viata.

La sfarsitul fericirilor se pune un aceent deosebit pe prigonirea uceicilor,doua din cele noua fericiri trateaza acest subiect si in plus cuvintele finale de incurajare si mangaiere ale lui Isus din v12. Deci 3 din cele 10 verete. Luca a evidentiat  si mai puternic aceasta idee, dedicand jumate din fericirile lui Isus (Luca6:22),  I pregateste de la inceput pentru suferinta si prigoane pe ucenicii.  Putem explica acest lucru numai prin faptul ca incepand de la botezul lui Isus a prevestit patima Lui.

v5:3” ferice de cei saraci in duh,caci a lor este imparatia cerurilor!”

Din start putem vedea ca toate fericirile ,fie la Matei,fie Luca cuprind trei elemente: binecuvantarea, desemnarea  celui ce primeste binecuvantarea  si descrierea darului divin.

“Ferice” :cu acest strigat ia atras proroci si cartile de intelepciune pe oamneii lui Dumnezeu (Ieremia 17:7  Ps 1:1 , 119:1  146:5 Prov:8:34 ) . Isus prea aceasta si o foloseste intr-o forma usor de retinut.  Sa vedem cine sunt destinatarii acestei fericiri. “ saraci in duh”-“cei saraci in ce priveste duhul” ternenul sarac poate fi inteles in sensuri diferite. Potrivit Luca 6:20 si 6:24 putem sa ne gandim la saracia exterioara,pe care uni o aleg in mod deliberat din cauza de credinta.O alta parere este ca  saracia aceasta poate fi launtrica inaintea lui Dumnezeu. Psalm 34:18  51:17 “domnul este aprope de cei cu inima franta si  mangaie pe cei cu duhul zdrobit.”

Conform Vechiului Testament  nenorocorea vine din: Pacate si urmarile pacatelor.(Isaia 61:4; 10; 57:16” ps. 34: 19; 22;51:14;) cu ajutorul versetelor acestea oservam ca Isus se refera la cei ce sunt apasati de povoara  vinei proprii sau a vinei altora, si care isi recunosc saracia launtrica inaintea lui Dumnezeu. In alte cuvinte  putem spune ca vin la Dumnezeu cu miinile goale,cu duhul smerit si cu inima zdrobita. Un exeplu il  constituie vamesul din pilda lui Isus  din Luca 18:9 si urm. Care se roaga ca si de altfel  David in Psal. 51;1 –cu ochii in pamant “Dumnezeule ai mine de mine pacatosul”  . Prin aceasta idea sputem spune ca Isus exclude idea ca iar numi fericiti pe cei saraci din punc de vedere material, sau pe cei ce renunta la bunurile marerial de dragul credintei.

Daruril divin pe care-l promite Isus pacatosilor  cu inima zdrobita este:apartenenta la imparatia lui Dumnezeu respective  domnia lui Dumnezeu.putem vedea ca aceasta aparteneta la imparatie este adresata nu numai pentru viitor  ci si pentru present, implinindu-se si promisiune din I. In  isaia 57:15.”eu locuiesc in locul inalte si in sfintenie dar sunt cu omul zdrobit si smerit ,ca sa inviorez duhurile smerite  si sa imbarbatez nimile zdrobite.” In catehismul sau Luter  ofera o perspective inegalabila a luptei finale :’ca sa fiu proprietatea Lui , si a traiesc in Imparatia Lui , sub domnia Lui si  sa-l slujesc in dreptate , nevinovatie si  fericire vesnica”

Intradevar omului pacatos chinuit de pacatele lui  nu I s-ar putea promite un dar mai mare decat acesta “ieratrea si intrarea in imparatia lui Dumnezeu”

Evanghelia dupa Matei

Despre autor:

Conform bibliei cand Isus ii face chemarea la Matei ,Matei statea intr-un loc de colectat taxa (vama) ,(Matei9:9) colectand taxa pentru Heros Antipas,si acest loc fiind intr-un loc comerical de 4 mile (6.4 km) de la Capernaum.Din scrierile biblice( Matei 9:1,7,10 4:13) locul cu vama ar fi fost aprope de Marea Galileii de pe vremea cand Irod lua taxe si de la pescari.Din evanghelia lui (9:9) vedem ca numele lui ar fi Matei dar,Marcu si Luca il descriu ca fiind(Levi fiul lui Alfeu)(Marcu 2:14) Ocupatia lui de a colecta taxa implica faptul sa poata sa descrie si sa descrie faptele vazute si observare pe teren,aceasta facandu-l sa scrie cu usurinta si viata lui Isus .

Locul scrierii:

Evanghelia dupa Matei a fost scrisa foarte probabil in Palestina pentru crestinii Iudei. Acest lucru este in orice caz afirmat de cele mai vechi informatii bisericesti.Astfel Papid ,un episcope in Asia Mica un ucenic al lui Ioan , relateaza in jurul anului 125 d.Cr. ca; Matei ar fi scris Evanghelia in Limba ebraica un lucru care are sens numai daca exista o biserica cunoscuta drept preponderant iudaica. Acelasi lucru este relatat si de Irineu episcop de Lyon. In jurul anului 18 d.cr. Fapt ca evanghelia a fost scrisa in Iudea este atestat de cele mai vechi prologuri ale Evangheliilor (160-180 d.cr.) si de Origen ca 230 d.Cr. Evanghelia insa-si indica scrierea ei in palestina si in cadrul bisericii iudeo-crestine. Limbajul evidenteaza cu claritate comtextul lingvistic simetic. Spre deosebise de Marcu,Matei nu trebuie sa explice regulile de curatare. Numai Matei relateaza cuvintele lui Isus despre darea la templul (numai crestinii iudei erau interesati de aceasta taxa Matei 17:24).Numai Matei abirdeaza formule iudaice de juramant din (Matei 23:14) ”daca jura cineva pe templul nu este nimic ,dar daca jura pe aurul Templului ,este legat de juramantul lui” Un lucru care era de asemena important numai pentru crestinii Iudeii . Nicaieri nu este atat de acentuata referirea la Vechiu Testament si aceasta indica Palestina si cititorii crestini iudaici. Faptul ca Matei reda afirmatiile fundamentale ale lui Isus despre lege sau despre carturari (matei 5:17;13:51:23:34 ) ”de aceea ,iata ,va trimit prooroci ,intelepti si carturari.Pe unii din ei I veti omori si rastigni,pe altii I veti bate in sinagogile voastre si –I veti prigoni din cecate in cetate.”

Data scrierii

Evanghelia dupa Matei este probabil si cea mai veche Evanghelie a Noului Testament . Acest lucru este atestat in orice caz rar a unanimitate de biserica veche (Papis,Irineu,Prologurile cele mai vechi Evangheliilor,canonul muratori,Clement Alexandrium,Origen) ordinea actuala a evangheliilor (Matei,Marcu,Luca ,Ioan) corespunde probabil cu vechimea Evangheliilor. Daca evanghelia este scria pentru crestinii iudei din Palestina ,atunci si aceasta este un indiciu pentru vechimea iei. Dupa razboiul din 66-73 D.cr.dintre romani si iudei, cel mult in Galilea au mai existat grupuri mai mari de crestini iudei. Prin urmare ,evanghelia trebuia sa fi fost scrisa inainte de anul 66 d,cr. Irineu care a putut sa se informeze din vechea traditie a Scolii Ioanite si care a fost el insusi din Asia Mica, mentioneaza chiar o data si mai exacta pentru scrierea Evangheliei” Pe vremea cand Petru si Pavel propovaduiau Evanghelia in Roma”stiind ca petru a murit ca martir in 64 D.CR. si ca Pavel a lucrat in Roma intre anii 61-63 D.CR. (Fapte 28:30) perioada scrierii evangheliei dupa Matei ar fi aproximativ anul 60 D.Cr.conform Matei 12;5 templul din Ierusalimmai exista inca,prin urmare evanghelia dupa Matei n-a fost scrisa in nici un caz dupa anul 70 d.Cr.

Destinatarii si teme majore.

Destinatarii evangheliei sant in primul rand evreii ( Fapte 11:19)

Tema principala este dazvaluirea faptului ca Isus este Mesia.Imparatul din profetiile iudaice,

Temele majore:

Nasterea lui Isus cap 1-3

Ispitirea lui Isus cap 4

Predica de pe munte a lui Isus cap 5-7

Minunile si invataturile lui Isus cap 8-12

Pildele lui Isus cap 13

Taierea capului lui Ioan Botezatorul cap 14

Puterea lui Isus de a tine in control fortele natural si bolile cap 15

Isus vorbeste despre suferintele si slava sa cap 16

Pricipiile imparatiei lui Dumnezeu cap 18-20

Intrarea triunfatoarea in Ierusalim,pilde si profetii cap 21-22

Mustrarea conducatorileo religiosi cap 23

Isus vorbeste despre lucrurile viitoare cap 24-25

Tradarea,arestarea,judecata si rastignirea lui Isus cap 26-27

Invierea si inaltarea lui Isus cap 28

Evanghelia dupa Luca

Despre Autorul:
Autorul este cu numele Luca( nume de Luca a fost un alint de la numele roman Lucius*1) de profesie doctor (col 4:14). “Foloseste in cartea sa mai multi termini medicali decat Hypocrates (tatal medicine)”*3, A fost insotitorul lui Pavel (Col 4:14; 2 Tim 4:11 si Filim.24)in calatoriile lui misionare.A fost originar din Antiohia si a murit in Grecia.”Este considerat ca fiind probabil dintre neamuri (Col 4:10-14 )Pavel in prezinta pe Luca separate de colaboratorii sai evrei si de aceea Luca e enumerat de Pavel intre neamuri (Efrata,Luca si Dima) #2”
Evanghelistul Luca scrie o lucrare in doua parti ,anume Evanghelia si Faptele Apostolilor (putem vedea comparatia intre Fapt 1:1 si Luca 1-4) Biserica este ceea ce a despartit aceasta lucrare in doua si a intercalat-o in evanghelii pentru a avea toate evangheliile una dupa alta. “Daca luam in considerare Evanghelia si faptele Apostolilor impreuna ,constatam ca Luca a scris ceea mai mare carte a Noului Testament . Scrierile lui Pavel constau din 13 scrisorisi, chiar si scrierile lui Ioan(evanghelia ,apocalipsa si cele 3 epistole)sunt ca volum mai mici decat lucrarea lui Luca.”*1.

Modul de lucru a lui Luca in scrierea Evangheliei si a Faptelor Apostolilor a fost ceva mai aparte,nici un alt evenghelist nu specifica despre modul de lucru al scrieii ca si Luca.In in troducerea cartii lui Luca obseravam trei pasi ca ii face in scrierea lucrarii:
1.Apeleaza la martorii ocular (1:2 “cei ce le-au vazut cu ochii lor”)
2.Acesti martori ocularii trebuiau sa fi insotit :de la inceput: pe Isus (Luca 1:2,Fapte 1:21)
3.Trebuiau sa fi fost “slujitori ai cuvantului”( Luca1:2) indicat mai mult in cercul celor 12 ucenici.

Cu aceste trei standarde Luca si-a stabilit niste principii foarte stricte:primul principiu i-a acordat informatii de prima mana, me avand intermediari,al doile principiu la ferit de relatari fragmentate,cel de-al treilea i-a furnizat relatari calauzite de Duhul si o interpretare corecta a fragmentelor.(1 Cor 2:13)
Introducerea Evangheliei (Luca 1:1-4)pune,in plus ,un mare aceent pe certetarile “cu de-amnanuntul “(v3) Luca nu vrea sa scrie nimic necumpatat ,nimic neadevarat,nimic neverificat. Cititorul urmeaza sa afle temelia “de nezguduit” a credintei(v4). Luca garanteaza autenticitatea celor relalate, se pare ca ar vrea sa excluda de la inceput orice critica bibica.

Data scrierii lucrarii:
Dupa Luca 1:1-4 rezulta ca Luca nu a fost primul care a intocmit relatari scrise despre Isus.Probabil ca nu a fost nici primul evanghelist .Aceasta parere este confirmata de informatiile istoriei bisericii primare,conform carora evanghelia dupa Matei este cea mai veche evanghelie (50 d.Cr.), Luca poate sa-si fi scris lucrarea cel mai devreme la sfarsitul anilor 50 ai sec I de Cr.Pe de alta parte ,Faptele Apostolilor se termina inainte de moartea lui Pavel. Avand in vedere ca Pavel a fost executat candva intre anii 64-68. D.Cr.deci lucrarea in doua parti a lui Luca a luat fiinta inca inainte de anul 68 d.cr.” Se poate stabili data deoarece Faptele Apostolilor se incheie cu cei doi ani de prizonierat ai lui Pavel in Roma (Fapt 28:30) acesti doi ani au luat sfarsit aproximativ in anul 62 d.Cr.deci Luca se incheie in jurul anului 62/63.”Clement din Alexandria (150-215) plaseaza partial Evanghelia dupa Luca inainte de Evanghelia dupa Marcu.

Locul scrierii:
Autorul Luca a fost unul care a insotit pe Pavel in calatoriile lui misionare (Filimon 24: 2 Tim 4:11)*2 Conform datelor scrieri se pare ca Luca are timp de cercetare in timpul prizonieratului lui Pavel de doi ani in Cezareea, si alti 2 ani in timpul prizonieratului lui Pavel la Roma (Fapt 28:30) in care Luca l-a insotit pe Pavel in continuare cu credinciosie. In acesti ani Luca a putut studia in sursele de informatii din Israel (Fapt 24:27;2 Tim 4:11) si studiul despre Faptele Apostolilor.” In total de la prindera lui Pavel in Iierusalim (adica 56/57),Luca a avut timp aproximativ cinci ani pentru munca sa concentrata in acest timp a putut sa-si definitiveze lucrarea in doua parti (Luca 1-evanghelia dupa Luca; Luca 2-Faptele Apostolilor) deci cartea a fost scrisa” cindeva inainte de 64 d.H, undeva la Roma sau Cezareea”*2
“Pentru multi ,portivit “the beloved physician”este cea mai citita si complecta carte in ceea ce priveste viata lui Isus, avand in ea multe amanunte care nu le avem in Matei si Marcu:20 de miracole din care sase nu sant si in alte evanghelii ,23 de pilde,din care 18 nu se pot gasi in alta parte, nu la intamplare a fost ales de Duhul Sfant .Din cei care au scris cartiile Noua Testament Luca si Pavel au o educatie si pregatire inalta pentru aceasta,greaca scrisa a lui Luca este una din cele mai bine scrie din Noul Testament. Scrierile lui Luca face parte din categoria de valoare a scrierilor vechi grecesti. “*3

Destinatarii cartii:
Destinatarul initial era Teofil:
1.Probabil un demnitar Roman (Luca 1:3) formula romana “vir egregious”era adresata numai cand era vorba de o persoana onorata in imperiul roman.In ziua de azi se foloseste formula “egregio signore”
2.Unui cetatean oarecare-formula de “prea alesului” devenise pe vremea lui Luca formula de politete care se adresa in scrisori ca si respect deci putea fi adresata oricarui cetatean
3.Teofil folosit ca nume simbolic (Teofil inseamna “iubitor de Dumnezeu”ceea ce inseamna ca destinatarul secundar era Biserica lui Hristos din toate timpurile ,care isi regaseste in naratiunea lui Luca originile,identitatea si menirea.

Scopul scrierii cartii:
Luca 1:1-4: “Fiindca multi s-au apucat sa alcatuiasca o istorisire amanuntita despre lucrurile care s-au petrecut printre noi, dupa cum ni le-au incredintat cei ce le-au vazut cu ochii lor de la inceput, si au ajuns slujitori ai cuvantului, am gasit si eu cu cale, prea alesule Teofile, dupa ce am facut cercetari cu de-amanuntul asupra acestor lucruri de la obarsia lor, sa ti le scriu in sir unele dupa altele, ca sa poti cunoaste astfel temeinicia invataturilor, pe care le-ai primit prin viu grai.”*5
Scopul munci lui este clara ,cititorul trebuie sa cunoasca “temeinicia” mesajului crestin (v 4). Sa aiba un caracter neoscilant . Se pare ca Teofil a auzit evanghelia in viu grai,daca a fost crestin sau, nu nu stim. Ce stim ca lui Teofil il mai trebuia aceasta evanhelia sa cunoasca on profunzime desprea ceasta credinta si ca esenta crestinismului nu este o idée generala despre Dumnezeu sau o religia ,ci este invatatura despre Isus.

Temele majore:
Prefata (1:1-4)
Venirea lui Isus (1:5-2:52)
Pregatirea lui Isus pentru misiunea lui publica de evanhelizare.(3:1-4:13)
Misiunea in Galileia (4:14-9:9)
Plecarea din imprejurimile Galileii(9:10-50)
Misiune din Iudeea (9:51-13:21)
Misiune din Perea si imprejurimele iei (13:22-19:27)
Utimele lui zile:crucificarea si triunful (19:28-24:53)

03/01/11

Pilda cu oaia ratacita Luca 15:3-7
In evanghelia dupa Matei 18:12-14 ,Isus spune o pilda foarte asemanataore ,dar contextual din Matei este altul,presupun ca Isus a folosit aceasta pilda de mai multle ori cu unele modificari.In mod clar pilda cu oaia pierdurduta Domnul Isus o adreseaza fariseiilor si cartirarilor(v 2-3)In aceasta perioada in care traia Domnul Isus, oile si pastorul facea parte din viata cotidiana a Isdraelului,inca din vechime oile devenise o metafora reprezentand poporul Isdrael(Num 27:17 Ps 100:3,Is 53:6,Ezec 34:5)relatia intre pastor si oile lui devenea foaste reala si stransa incat de multe ori pastorul dadea nume oilor sale (Ioan 10:3)si nu se parea ceva neobisnuit lucrul acesta.In ceea ce priveste “pastorul” aceasta denumire putea fi data pentru :un conducaor de popor(Numeri 27:17 ..”sa nu fie ca niste oi care nu au pastor”),sau imparat (1 Imparati 22:17..”oi care nu au pastor”),pentru Mesia (Iasai 53:7;Ioan 1:29,36;Mica 5:3)pentru conducatori umani sau spirituali((Ier 23:Ezechel 11:4)sau chiar pentru Dumnezeu insusi(Ps 23:1,Isaia 40:11,Ezec 34:11.)Exemplul dat de Isus in pilda studiata este de 100 de oil,ceea e reprezinta o turma mijlocie .Proprietarul este si pastoral in aceasta pilda.”Ioan 10:11 -12 Eu sant Pastorul cel bun .Pastorul cel bun isi da viata pentru oi.Dar cel platit ,care nu este pastor si ale carui oi nu sant ale lui ,cand vede lupul venind,lasa oile si fuge si lupulle rapeste si le imprastie’’ .
Deoarece pastori se opreau adesea si lasau turma sa pasca in jur,se intampla mereu ca oile sa se rataceasca,sa se incurce printe spini si sa se piarda de turma.Seara era traditia sa fie numerate oile odata cu intrarea lor in staul,dataorita numarului mare de oil detinute de multe ori nu se simpte neaparat dorinta de a o cauta pe ceea pirduta,in pilda Isus ne spune ca pastoral ,a pierdut pe o oaie si vrea oaia inapoi.Ce face? (ver .4……..lasa pe celelalte nouazeci si noua pe islaz si se duce dupa cea pierduta pana o gaseste) Intrebarea pusa de multe ori e :cum de lasa 99 singure si pleca sa saleze una? Traditia spune ca pastori aveau colegi cu care lucrau si de multe ori turmele mergeau impreuna cu mai multi pastori,pastorul de azi lasa pe cel 99 de oi cu un alt pastor si pleaca de cauta cea pierduta.(Luca 2:8) in timpul acela erau niste pastori care statea afara pe camp si faceau de straja noaptea imprejurul turmelor lor.), sau le inchidea intr-un tarc(staul)pe camp (ioan 10:1 … cine intra pe usa in staulul oilor ,ci sare pe alta parte ,este un hot si un talhar…) din Luca 18:12 descoperim ca relieful unde se pasteau oile era muntos,si nu era in zona de camp care era cultivate. (…..nu lasa el pe cele nouazeci si noua pe munti si se duce sa caute pe cea ratacita.)
O imagine asemanatoare a pildei este o intamplare petrecuta in jurul anului 1947 . Un tanar pastor de oi cu numele Mohamed ed Dib a descoperit intr-o pestera,biblioteca ascunsa a Qumranului distrus in anul 68 d Cr. de romani.Aceasta descoperire a fost facuta deoarece i-a lipsit o capra.Conform descrierii lui Joachim Jeremoas ,el ”si-a numarat turma ca o exceptie,la ora 11 inainte de pranz,deoarece a omis de doua ori numaratoarea obisnuita de seara si i-a rugat pe cei doi pastori ,cu care obisnuia sa scoata animalelel la pascut ,sa aiba grija de turma lui, cat timp va fi plecat sa caute capra pierduta.In timpul acestei cautari a dat peste ulcoarele de lut in care era ascuns manuscrisul Qumran intr-o pestera.
Prin aceasta pilda Isus inceraca sa explice Ezec 34:12,acolo Dumnezeu spune:”cum isi cercetaeza un pastor tuma cand este im mijlocul oilor sale imprastiate ,asa Imi voi cerceta Eu oile si le voi strange din locurile pe unde au fost risipite in ziua plina de nori si negura” ca atare Isus le spune fariseilor si carturarilor ca el e gata sa primeasca si pe cei pierduti, sa-I caute si sa-I gasesca(motivul pentru care era judecati de catre farisei si carturari ca Isus statea la masa cu vamisesii si cu pacatosii)De retinut este si ca Isus mai folosea termini ca” oi pierdute”cand se referea la poporul Israel si despre sine ca drept Pastorul cel bun(Matei 9:36,10:6 15:24 18:12, Marcu 6:34, Luca 12:32 19:10 Ioan 10:1)
Dupa ce a gasit-o ,o pune cu bucurie pe umeri(v5)animalul este in stare de soc,fiind pierdut nu numai are spiritul de turma,este slabit sau poate chiar ranit.Imaginea aceasta a pastorului cel bun este reprodusa de doua mii de ani,fenomenul spiritual este actiunea lui Dumnezeu catre omenire.Pastorul nu se plange,nu se enerveaza,nu cearta animalul.El este “plin de bucurie”ca l-a gasit.“Si cand se intoarce acasa ,cheama pe prietenii si vecinii sai si le zice :Bucurati-va impreuna cu mine ,caci mi-am gasit oaia care era pierduta ”{ver 6}.Putem deduce ca pasunea nu era prea departe de casa,aceasta chemare putea sa fie eventual chiar o serbare,faptul ca prietenii si vecinii participa era un lucru obisnuit atat in vremurile vechiului testament ca si a noului testament.(In locatitatile mai mici Rut 4:17 Luca 1:58)
In afirmatia (oaia mea care era pierduta) putem vedea atasamentul prorietarului fata de animal. Versetul final este destul de interesant deoarece Isus interpreteaza el singur pilda : (tot asa ,va spun ca va fi mai muta bucurie in cer pentru un singur pacatos care se pocaieste ,decat pentru noua zeci si noua de oamneni drepti care n-au nevoie de pocaita)

Spurgeon,referindu-se la pilda aceasta imparte in analiza lui pilda in 3 partii:

a.In cautare:( pana o gaseste)
1.Pastorul are emotii pentru oaie pierduta
2.Nu gresete in mintea lui linistea pana nu o gaseste cu orice pret
3.Nu e suparat in imima lui pe cea pirduta
4.Dragostea pastorului fata de oaie il face pe pastor sa se uite pe sine si continua cautarea.
5 . Nu incetaza cautarea, pana nu o gaseste.
b.Gasirea celei pierdute:
1.Isi arata dragostea fata de oaie punand-o pe umeri.
2.Distanta parcusa inapoi spre casa o face pastoral cu oaia in spate si nu cere nici un efort din partea oi.
3.Pastoru duce greutatea cu bucurie in spate.
4. Oaia se bucura si ea ca a fost gasita
c.Cand vine acasa:
1.Cerul este casa lui Cristos
2.Isus trebuie sa ne duca pana acolo
3.Misunea pastorului pentru oaia pirduta este implinita, ceea ce face sa spuna si la altii(neamuri si prieteni)
In anul 1861 generalul Garibaldi in drum spre casa de la unitatea militara, a intalnit un pastor care era suparat de pierderea unei oi din turma sa.Generalul fiind afectat de supararea pastorului se reintoarce la unitate, comanda plutonului de soldati sa porneasca pre cautarea oi pierdute.Inspre seara fara nici un rezultat comanda soldatilor sa se intoarca la unitate, a doua zi diminata soldatul care era rosponsabil sa il trezeasca pe general a observant ca generalul tot dormea.Spre surpindea lui care stia ca generalul era treaz la ora 5 dimineata ,a revenit din nou dupa o jumate de ora la care generalul era tot in pat.Apropindu-se de patul generalului a vazut un miel dormind langa general.Trezindul pe general I sa istorisit ca generalul a revenit din cautarea lui pentru oai numai spre dimineata si ca dormise defapt numai cateva ore linistit ca a gasit ceea ce a cautat.

Putem vedea inca o data prin aceasta pilda dragoste lui Dumnezeu pentru noi ,de a ne cauta in lume si in viiata de pacate, de a ne oferii jerfa de salvare a fiului sau Isus Hristos, de a ne lua pe umeiri si duce pana in imparatia cerului ,facand o sarbaroare pentru noi “” ca am fost pierduti si ne-a gasit”.

Bibliografie:
*1.Comentarii Biblice “evanghelia dupa Luca”Gerhard Maier editura Lumina Lumii 1999 Germania
*2.Introducere in Noul Testament –Crinistor Stefan,phd 2008 usa
*3. khouse.org “the gentile gospel”chuck missler 2001
*4. biblia
*5.Spurgeon’ sermon notes seventh printing-april 2008

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s